Ileana Craşovan: „Monografia comunei Pătaş“

La început a fost cuvântul… se spune în cea mai celebră şi citită carte din lume. Cuvântul prinde viaţă, se materializează dar, mai ales, rămâne mărturie peste veacuri pentru cei ce vor urma.

În Valea Almăjului cuvântul lui Dumnezeu a creat locuri de o frumuseţe unică şi oameni cu o personalitate aparte, dar există prea puţine documente scrise care să ne povestească despre toate acestea.

De curând, Societatea culturală „ŢARA ALMĂJULUI” şi-a asumat responsabilitatea reeditării monografiei localităţii Pătaş, una dintre cele mai vechi monografii ale unui colţ de Almăj şi din Banat. Lucrarea a fost concepută acum aproape o sută de ani (în anul 1910), de către Vasile Popovici, parohul de atunci al Pătaşului.

Coborâtor dintr-o veche familie de preoţi şi învăţători, care se întinde până la 1760, Vasilie Popovici s-a născut în 1860 în localitatea Pătaş, judeţul Caraş-Severin, ca unul dintre cei 13 copii ai preotului Pavel Popovici. Clasele primare le-a făcut la Şcoala Naţională din Pătaş, apoi la Caransebeş, unde a urmat şi cursurile Institutului Pedagogic până în 1880. A fost numit învăţător titular la şcoala confesională din comuna Sacu, dar între timp frecventează şi cursurile Institutului Teologic din Caransebeş pe care le va absolvi cu calificativul „eminent” în 1884. Atras fiind de locurile natale, dar şi de tradiţia familiei, vine ca preot în comuna Pătaş, unde va sluji cu patimă şi dăruire, până la 1929.

Personalitate complexă, preotul se va implica în toate domeniile vieţii, preocupându-l starea morală, religioasă, materială şi culturală a enoriaşilor săi. Este membru al diferitelor societăţi şi asociaţii culturale ca „Astra Română”, „Societatea pentru fondul de teatru român” – filiala Bozovici, prin intermediul cărora se susţineau şcolile româneşti şi se promova limba română, istoria şi literatura poporului român.

Considerând cultura ca parte importantă a fiinţei naţionale, şi-a alcătuit o impresionantă bibliotecă cu cărţi religioase vechi, cu cărţi de istorie şi de literatură, dar şi cu colecţii din ziarele româneşti: „Drapelul”, „Foaia Diecezană”, „Tribuna”, „Luminătorul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Dreptatea”, „Tribuna poporului”. La majoritatea din aceste ziare şi reviste trimitea şi articole ce tratau probleme de istorie, teologie şi probleme socio-culturale. A scris o lucrare istorică de proporţii mai mari, numită Istoria poporului român care a rămas doar în manuscris. Dar munca sa de cercetare istorică şi etnografică s-a concretizat în cele din urmă în această monografie a unei localităţi bănăţene. Ea a prins viaţă datorită unei profunde iubiri, dar şi responsabilităţi , faţă de un topos privit drept unic în univers, faţă de oamenii care l-au populat şi faţă de urmaşii lor. Actualul demers cultural se face astăzi cu acordul învăţătorului pensionar Vasile Popovici, strănepot al preotului-cărturar, care ne-a lăsat mărturie cuvântul său.

Deşi era un mic studiu monografic, realizat cu mijloace empirice, lucrarea ne dezvăluie interesante aspecte ale graiului, credinţelor şi obiceiurilor locale de acum peste nouă decenii. Aşa cum însuşi autorul mărturiseşte în scurta sa „Prefaţă”, izvoarele pe care le-a folosit au fost „tradiţiunea vie (…), notiţe din cărţile bisericii, Enciclopedia Română, Istoria Banatului Severin, de P. Dragalina, şi scrierile istoricului maghiar Pesty Frigyes”, toate adunate încă cu mult înainte de 1910.

Autorul propune propria perspectivă asupra satului pe care-l păstorise ca preot mai mulţi ani. Totuşi, există capitole întregi întemeiate pe studiul unor documente vechi, locale, dar nu numai. Este vorba, mai ales, despre datele statistice întinse pe o perioadă de o sută de ani privind naşterile, decesele şi cununiile din sat, dar şi despre inventarierea tuturor familiilor, cu numărul exact de case, porecle, proprietăţi etc.

Cea mai întinsă şi mai interesantă parte a lucrării de faţă ni se pare însă cea destinată datinilor şi obiceiurilor din aceste locuri cu prilejul diferitelor sărbători, religioase în primul rând, dar şi de altă natură. În afara ritualurilor de nuntă, de înmormântare, de Crăciun, de Paşti sau de Anul Nou, întâlnim şi succinte notaţii despre jocurile tinerilor în general, despre şezători sau chiar despre organizarea şi derularea unei vânători. Tot aici găsim un mic grupaj de cimilituri (ghicitori), frânturi de limbă, chiuituri de joc, câteva fragmente de cântece şi doine. Tot acest material etnografic nu e nici dens, nici atotcuprinzător. Aşa cum am specificat de la început, el nu este realizat cu mijloace ştiinţifice ale cercetătorului competent, abilitat pentru un asemenea demers istoric şi cultural, dar asta nu-i ştirbeşte, în ochii noştri, valoarea documentară. Simplul entuziasm al unui intelectual român, fiu al acestui colţ de lume, pe care vrea să îl apere de negura uitării, aşa cum poate el, îl face demn de toată stima şi aprecierea noastră.

Reeditarea, aşadar, a MONOGRAFIEI PĂTAŞULUI, la aproape o sută de ani de la apariţia sa, este motivată în primul rând de faptul că reprezintă o referinţă importantă pentru cei ce poate vor aborda cândva trecutul Almăjului, cu istoria şi datinile sale. In al doilea rând, această reeditare este impusă şi de numărul extrem de mic al exemplarelor rămase din prima ediţie, ori editorul de azi are în vedere şi ideea popularizării ei în rândul concetăţenilor.

Modificările aduse lucrării originale sunt, cel mult, de natură lingvistică: s-au aplicat normele ortografice actuale păstrând, totuşi, pe cât era posibil, formele arhaice sau regionale; au fost îndreptate tacit erorile evidente; s-au dat – în paranteze – numai explicaţiile lexicale considerate strict necesare pentru înţelegerea textului.

Toate acestea au fost făcute, atunci şi acum, din iubire şi respect pentru oameni, pentru viaţa lor, pentru trecut şi viitor, pentru tot ceea ce înseamnă Ţara Almăjului, în sufletul celor rămaşi acolo şi în amintirile celor plecaţi „în lumea largă”.

Prof. ILEANA CRAŞOVAN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: